Să fii bucătar înseamnă "să navighezi printre mâncăruri", ne spune Jamie Oliver într-una dintre cărţile sale. Teoria lui este următoarea: nu trebuie să cunoşti prea multe reţete, dar trebuie să ştii foarte bine cum se pot pregăti câteva mâncăruri simple, care sunt baza imaginaţiei şi a fanteziei tale. Pornind de la ele, te poţi lansa în orice combinaţie culinară, iar succesul nu se va lăsa prea mult aşteptat.
Pornind de la imaginea "arborelui genealogic", Jamie Oliver propune două tipuri de clasificare a reţetelor: reţeta-părinte şi reţetele-copii. Una dintre aceste "reţete-părinte" este cea a sosului pesto, pe care v-o prezentăm şi noi astăzi. Nu înainte însă de a vă spune o mică poveste, de la Jamie Oliver citire.
"Cu mulţi ani în urmă, am lucrat cu un ospătar pe nume Angus, care nu gătea niciodată. Într-o zi, între diverse servicii, îmi dădea o mână de ajutor, alegând frunzele de busuioc cu care urma să fac sos pesto proaspăt. Mă văzuse de câteva ori cum îl preparam şi voia să încerce şi el, aşa că l-am învăţat. «Incredibil», a spus. «E atât de uşor încât poate să îl facă până şi un idiot!»"
Citeşte mai mult în articolul scris de Magda Cristina Ursache, publicat în Jurnalul Naţional, Jurnalul de Bucătărie din 12 noiembrie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu